Theodor Grigoriu (1926-2014) începe studiul muzicii de timpuriu, frecventând cursurile mai întâi ale Conservatorului Regal de Muzică și Conservatorului Pro Arte din București. Mihail Jora i-a fost mentor în perioada 1949-1954. Se adaugă perioada de perfecționare la Conservatorul Ceaikovski din Moscova sub îndrumarea lui Aram Haciaturian. A urmat, de asemenea, cursurile Facultății de Arhitectură din București (1949-1954). A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (cu funcția de secretar între 1968-1989), a predat ca profesor asociat la Universitatea Națională de Muzică din București (1998-99). A scris muzică simfonică, vocal-simfonică, de cameră, vocală, corală, muzică de film. A desfășurat și o activitate muzicologică (studii, eseuri, articole). În 1990 a fost ales membru al Academiei Franceze Arts – Sciences – Lettres. Pentru creația sa a obținut mai multe distincții printre care mențiunea a II-a la Premiul „George Enescu” (1943), premii acordate de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Premiul Academiei Române (1975), Medalia de Aur a Academiei Franceze (1990), premiul al II-lea la Concursul internațional de compoziție de la Metz (2000).
